Iată-mă-s proaspăt întoarsă de prin oraş, după ce am rezistat vitejeşte vreo şase ore prin muzee cu echipajul PDS. MNAR, MNAC. Nu vă spun numele întregi, să mergeţi voi să descoperiţi ce se află în spatele inţialelor.
Ba un Grigorescu, ba un Andy Warhol, ba un Tonitza, ba o Alicia Penalba, ba un Car cu boi, ba o Puşca Domnului. Şi tot aşa până ne-am consumat toată energia şi ne-am fascinat până n-am mai putut. De-abia după ce ne-am luat toţi câte un jawbreaker şi ne-am dat seama că nu mai putem mesteca, ne-am hotărât să plecăm acasă. Adevărul e că am cam aţipit pe nişte fotolii la nişte filme, sau cu cărţi în braţe, fiecare ce-a prins. Scuzaţi-ne, domnule MNAC, pentru neobrăzare. Drept pedeapsă, vom reveni.
Ieri am fost în Valea Regilor, unde am făcut lucruri care nu ştiu dacă ar trebui să apară în newsletter. Dacă e, tăiaţi la montaj: am fumat narghilea şi am băut bere. Şi Mimi tot bloca participanţii cu Paradigmele, păi e frumos?! Şi înainte de-a ne vălui regeşte, am fost la Cărtureşti ca să privim nişte proiecţii poloneze, cu polonezi şi poloneze, despre tot felul de lucruri în poloneză. Scuzaţi, îmi place mie cuvântul acesta.
Mă întreb acum dacă aş fi ajuns cândva, curând în vreunul din locurile în care am fost. Sau dacă m-aş fi plimbat aşa, cu luare-aminte prin Bucureşti, să-mi dau seama că nu e aşa băiat urât oraşul ăsta. Oricum, e bine că am făcut asta acum Aşa că, să spunem cu toţii în cor: Noroc cu PDS!
Zi poloneză vă doresc!
Maria
